Pe Insula fanteziilor, într-o staţiune tropicală de lux, enigmaticul Mr. Roarke transformă în realitate cele mai ascunse visuri ale oaspeţilor săi. Dar atunci când fanteziile se transformă în coşmaruri, oaspeţii, pentru a-şi salva viaţa, trebuie să dezlege misterul insulei.

Jeff Wadlow, Columbia Pictures şi Blumhouse prezintă o producţie Tower of Babble, Insula fanteziilor. Rolurile principale sunt interpretate de Michael Peña, Maggie Q, Lucy Hale, Austin Stowell, Jimmy O. Yang, Portia Doubleday, Ryan Hansen şi Michael Rooker. Regia este semnată de Jeff Wadlow. Producţia le aparţine lui Jason Blum, Marc Toberoff şi Jeff Wadlow. Scenariul este scris de Jeff Wadlow & Chris Roach & Jillian Jacobs. Producătorii executivi sunt Couper Samuelson şi Jeanette Volturno. Imaginea e semnată de Toby Oliver ACS. Scenografia îi aparţine lui Marc Fisichella. Montajul filmului este realizat de Sean Albertson, ACE, iar costumele de designerul Lisa Norcia. Muzica îi aparţine lui McCreary. Distribuţia a fost selecţionată de Terri Taylor, CSA, Sarah Domeier Lindo, CSA şi Nikki Barrett, CSA.

Insula fanteziilor  este un film adresat spectatorilor cu vârste peste 13 ani, conform recomandărilor Asociaţiei Motion Picture Association of America privind violenţa, teroarea, drogurile şi limbajului agresiv. Filmul va fi distribuit în cinematografele din ţară pe 14 februarie 2020.

DESPRE FILM

Fiecare dintre noi are fanteziile lui. Unii îşi imaginează că se află pe o frumoasă insulă tropicală şi pot face absolut tot ceea ce vor. Alţii vor să trăiască o viaţă la care n-au avut acces niciodată, sau să îndrepte o faptă din trecut, pe care o regretă, sau să facă ceva ce n-ar face niciodată în viaţa reală, ci doar ar visa să facă.

Aveţi însă grijă ce vă doriţi! În Insula fanteziilor, orice fantezie se poate îndeplini… dar fiecare dintre ele are un preţ. În prim-planul filmului se află enigmaticul Mr. Roarke, stewardul în costum alb al insulei, care face ca toate fanteziile să devină realitate. El îşi invită oaspeţii pe insula unde fiecare şi-ar putea vedea visul cu ochii, dar îi previne că rezultatul acestei experienţe nu e întotdeauna cel aşteptat.

“Este filmul în care ţi se îndeplineşte dorinţa supremă,” susţine producătorul Jason Blum, a cărui casă de producţie, Blumhouse, le-a adus fanilor de horror unele dintre cele mai bune filme aparţinând genului. “Ideea e că te duci într-un palat magic, care îţi poate împlini toate fanteziile, dar unde lucrurile pot lua o întorsătură fatală.

Proiectul a demarat când producătorul Marc Toberoff a obţinut drepturile asupra filmului de la Gene Levitt, creatorul unor seriale de televiziune legendare. Potenţialul film de la Columbia urma să aibă moto-ul: “ai grijă ce-ţi doreşti.” Mai târziu, regizorul, co-scenaristul şi producătorul Jeff Wadlow, care a realizat hitul Blumhouse, Truth or Dare, i-a spus lui Blum că avea în cap ideea cum să realizeze un thriller supranatural, inspirat de ‘Fantasy Island.’ “Ideea lui Jeff mi s-a părut realmente incitantă,” susţine Blum. “Mie îmi place ideea de a lucra pe un material anterior şi de a-l reinventa, iar oportunitatea de a face exact acest lucru mi s-a părut de nerefuzat.”

Serialul original de televiziune, care a fost creat de Gene Levitt şi în care  Ricardo Montalbán l-a interpretat pe Mr. Roarke, a avut şapte sezoane şi a devenit emblematic într-o asemenea măsură încât chiar şi telespectatorii care nu-l văzuseră ştiau despre el. De aceea Blum a avut încredere în ideea lui Wadlow – iar dacă te hotărăşti să faci un proiect inspirat după “Fantasy Island,” de ce să nu te duci chiar la sursă? Producătorul  s-a adresat Sony Pictures pentru a vedea dacă acest lucru era posibil. “La o lună după ce i-am menţionat proiectul, Jason m-a sunat şi mi-a spus: ‘Deci îţi place “Fantasy Island?”’ ‘Ei bine, da, dar cui nu i-ar plăcea?’ Iar el m-a întrebat: ‘Vrei să faci o versiune cinematografică? ‘Ei bine, eu am drepturile.’ Iar eu i-am răspuns: “Sigur că vreau!” Şi astea fiind zise, am pornit la drum.”

Wadlow susţine că ideea i-a venit în mod natural, fiindcă temele erau deja schiţate în material. “Mi-a plăcut realismul magic şi întunecat din producţia iniţială,” spune el. “El conţinea emoţii şi personaje reale, dar le descria într-un fel suprarealist,  care le dădea contururi mai tranşante. Serialul îmbrăţişase ideea de îndeplinire a dorinţelor la un preţ teribil şi o prezenta în fiecare săptămână sub o altă formă.”

Pentru Wadlow, faptul că spectatorii mai tineri nu cunoşteau serialul original reprezenta chiar punctul de atracţie al producţiei actuale. “Pentru mine, acesta era momentul propice pentru reintroducerea temei şi realizarea unei noi versiuni, care să fie atractivă atât pentru fanii care-şi amintesc producţia anterioară pe aceeaşi temă cât şi pentru noile generaţii, care nu sunt familiarizate cu ea.”

În timp ce Wadlow şi partenerii săi mai tineri, Chris Roach şi Jillian Jacobs, se pregăteau să contureze intriga filmului, ei şi-au dat seama că primul pas esenţial era să iniţializeze fantezia. “Unul dintre primele lucruri a fost să alcătuim o listă cu fanteziile pe care doream să le introducem în povestire – desigur că pe listă au fost înscrise fantezii emoţionale foarte puternice şi fantezii mai superficiale, dar comice. Ceea ce trebuia să avem în vedere era faptul că aceste fantezii urmau să prindă viaţă, dar că ele nu căpătau forme reale în modul în care ne-am fi aşteptat. De fapt, spectatorii sunt avertizaţi de la bun început cu privire la acest aspect, deci noi nu am încercat să păcălim pe nimeni.”

De asemenea, era important pentru Wadlow să-şi exprime şi aprecierea faţă de producţia originală, iar acesta este motivul pentru care am păstrat costumul lui Mr. Roarke şi unele dintre punctele structurale ale povestirii. “Filmul începe cu sosirea unui avion. Cred că asta e ceva important,” afirmă el. “În timp ce lucram a sugerat cineva să-i prezentăm pe oaspeţi acasă, înainte de plecare, dar eu m-am opus, spunând că era important să-i arătăm cum se dau jos din avion, exact ca în serial.’ Asta nu însemna că eram subordonaţi producţiei originale, ci că vrem să-i întâmpinăm cu eleganţă atunci când ajung pe insulă.”

Altă alegere structurală pe care Wadlow a preluat-o din film este şi întrepătrunderea a patru fantezii deodată. “Ne ocupăm de patru fantezii întunecate care au protagonişti diferiţi şi vedem cât de surprinzător evoluează, ca şi când am urmări două episoade din serial deodată,” explică el. “Pentru mine, era important ca structura aceasta să funcţioneze înainte ca noi să-i dăm o nouă interpretare.”

Wadlow speră ca spectatorii să se distreze privind desfăşurarea fanteziilor ca şi când ei ar orchestra singuri fanteziile respective. “Noi prezentăm naraţiunea trecându-i pe protagonişti prin încercări imposibile, fapt ce-i va forţa să se maturizeze fiindcă ei trăiesc aceste fantezii în moduri neaşteptate,” afirmă el. “Sper ca spectatorii să treacă cu folos prin acest proces, văzându-i pe aceşti oameni cum îşi învaţă lecţia din experienţele prin care trec.”

  1. ROARKE

În centrul fanteziilor se află Mr. Roarke, interpretat de Michael Peña. “Îmi place cum şi-a definit rolul Michael Peña, ca şi când Roark ar fi un personaj contemporan, dar şi atemporal în acelaşi timp. Nu ştiu cum s-ar fi descurcat alţi actori cu acest rol. “La început îl ţinem în penumbră, un personaj misterios şi ascuns, pentru ca apoi, pe parcursul filmului să-l descoperim pas cu pas pentru ca publicul să-l înţeleagă – Roarke e uneori simpatic, alteori sinistru, uneori brusc, alteori de-a dreptul elaborat şi formalist. Într-o bună parte a filmului spectatorii se vor întreba dacă Roarke întruchipează răul şi dacă el vrea ca aceste persoane să treacă prin încercări groaznice. Sperăm că ei se vor întreba: ‘De ce ar vrea să facă asta, vrea să le dea o lecţie dură?’ Noi vrem ca spectatorii să fie emoţionaţi şi să se întrebe permanent: care sunt intenţiile acestui personaj?”

Wadlow remarcă şi faptul că în timpul unei mari părţi a filmului, legătura lui Roarke cu insula, rămâne obscură. “Insula e a lui, sau el face parte din insulă? Consider că relaţia aceasta se umple de semnificaţie pe măsură ce avansăm în intriga filmului. Noi începem să ne punem întrebări privitor la dinamica dintre ei pe măsură ce insula devine un personaj în sine.”

“Roarke este el însuşi în drum spre Fantasy Island,” susţine Peña. “El are o regulă strictă, fantezia trebuie urmărită până la sfârşit. El avertizează pe toată lumea că rezultatul i-ar putea surprinde pe privitori. Şi totuşi, care este adevărata relaţie a lui Roarke cu insula? Cine e orchestratorul fanteziilor, Roarke sau insula? Roarke este steward pe insulă, aşa cum pretinde, sau controlează insula? Este el o parte din insulă, sau e o manifestare a ei?”

Peña susţine că nu s-a putut abţine să nu se inspire din interpretarea legendară a lui Ricardo Montalbán. “Interpretarea lui Roarke, de către Montalban, este atât de cimentată în imaginaţia şi amintirile mele,” recunoaşte el. Explicaţia stă în faptul că, Peña este american de origine mexicană, iar Montalbán este chiar un actor mexican. “Eu nu l-am imitat pe el, ci am personalizat lucrurile pe care le făcea el. În primul rând este vorba de accent, fiindcă Montalbán e Mexican. Eu tocmai am terminat de filmat ‘Narcos,’ pentru care am petrecut opt luni în Mexico City; acolo, accentul lor este foarte evident – ei au un accent spaniol atunci când vorbesc englezeşte – iar asta mi s-a părut fascinant.”

FANTEZIILE

Pentru Wadlow, Insula fanteziilor reprezintă locul ideal pentru filmul Blumhouse întrucât ea conţine elementele esenţiale ale povestirii. “Intriga trebuie să pună în valoare personajele, iar acest film deţine mijloacele pentru a face acest lucru – personajele spun ceea ce vor şi la ce se aşteaptă. “Devoalarea fanteziei este cea care ne lămureşte şi cu privire la personaje. Ca povestitori, Chris, Jill şi cu mine, am încercat să derulăm cu tact fanteziile. Noi facem în aşa fel încât personajul să se dezvăluie tot mai mult, să treacă prin experienţe care-l pun la încercare, îl maturizează şi-l determină să se schimbe în funcţie de drumul pe care o apucă fantezia.”

Spre deosebire de ceilalţi, Gwen Olsen, interpretată de Maggie Q, are o fantezie mult mai profundă şi mai încărcată de regrete. “Gwen e stăpânită de mai multe întrebări în legătură cu drumurile din viaţă pe care nu a ales să meargă,” explică Wadlow. “Acesta e un lucru valabil pentru toată lumea  care se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi ales s-o ia pe alt drum, sau ce s-ar întâmpla dacă aş putea da înapoi? Problema e că la început ea nici nu-şi dă seama care a fost răspântia din viaţa ei. Noi toţi ne întrebăm cum ar fi fost viaţa noastră dacă am fi ales altă cale, dar dacă am putea schimba un singur lucru, care ar fi acela?” “Gwen are momente în care simte că viaţa a trecut pe lângă ea,” susţine Maggie Q. “Ea nu a ales fericirea atunci când a avut şansa şi acum e chinuită de regrete. Ea visează să o poată lua de la capăt, ca să-şi poată trăi viaţa în alt fel. Dar adevăratul motiv al regretului său este mai profund, iar ea va trebui să meargă până la capăt în devoalarea acestei fantezii.”

“Gwen este esenţială pentru film – ea este un personaj cu profunzime emoţională, care îţi dă satisfacţie când îl joci,” continuă actriţa. “De la bun început ţi se frânge inima când te gândeşti la ea şi ai vrea s-o vezi luând-o pe alt drum care să-i aducă fericirea şi liniştea pe care le merită

– dar ea va trebui să treacă prin infern dacă vrea să ajungă la liman. Aşa îi este dat acestui personaj, conform scenariului scris de Jeff, Chris şi Jillian.”

Lucy Hale, starul din filmul de succes al casei Blumhouse, Truth or Dare, o interpretează pe Melanie Cole, a cărei fantezie pare foarte evidentă. “Melanie vrea   să-şi vindece o rană din trecut,” explică ea. “Ea vine pe insulă fiindcă vrea să se răzbune pe cineva care o teroriza în copilărie.”

Fantezia aceasta prinde viaţă atunci când persoana care a terorizat-o apare deodată în carne şi oase în faţa ei – este vorba despre Sloane Maddison, interpretată de Portia Doubleday – iar în fantezie, Melanie… se află la butoane. “Melanie vroia să simtă satisfacţia răzbunării, dar când îşi dă seama că dublura sa se află pe insulă, iar răzbunarea îmbracă forme reale, ea încearcă să-i pună capăt.”

Probabil că cea mai deşartă fantezie este cea a lui  JD (Ryan Hansen), care l-a adus pe insulă pe fratele lui vitreg, Brax (Jimmy O. Yang), pentru a se bucura de absolut tot ce-şi doresc. Ei sunt imediat conduşi la o petrecere deşănţată sub cerul liber, unde se află o mulţime de oameni frumoşi.

Yang afirmă că i-a făcut plăcere să se alăture distribuţiei. “Bineînţeles că am auzit de serial şi chiar, în timpul documentării, am văzut câteva episoade, care m-au convins că a fost o producţie foarte bună. Îmi aminteşte de ‘The Twilight Zone,’ unde toţi o iau pe drumuri greşite. Acum, noi realizăm o versiune foarte „cool”, la care adăugăm şi un fior de thriller caracteristic pentru Blumhouse.”

Austin Stowell îl interpretează pe Patrick Sullivan, un poliţist care visa să-şi vadă tatăl, care de fapt murise în misiune. Dar, ca şi în cazul celorlalţi, Patrick descoperă curând că fantezia sa ajunge în zone mai profunde decât se aştepta. “E un fel de fantezie de copil, care-şi imaginează că se poate juca cu arme adevărate şi-i poate împuşca pe cei răi, dar pe parcurs lucrurile capătă o altă turnură,” explică Stowell. “Aceştia sunt oameni cu regrete puternice, care au şansa de a reveni asupra întâmplărilor din trecut şi de a se împăca cu ele. E un film de groază, dar e foarte veridic.”

 

SĂ TRĂIEŞTI FANTEZIA: FILMĂRILE DIN FIJI

Pentru filmările de pe insulă, realizatorii i-au adus pe actori şi echipa de filmare la Fiji în  Pacificul de sud, unde au locuit pe un vas de croazieră în primele două săptămâni ale producţiei.

“Fiji se afla oricum pe lista mea de locuri pe care vreau să le vizitez de-a lungul vieţii,” susţine Hale. “E unul dintre cele mai frumoase locuri pe care le-am văzut vreodată. Am mers în excursii la cascade şi în locuri pitoreşti. Era foarte cald, dar pielea noastră avea o strălucire aparte.”

Dar chiar dacă asta ţi se pare a fi un vis, actorii şi cei din echipă te avertizează… ai grijă ce-ţi doreşti!

“Ne îmbarcam pe un vas cu care ajungeam la mal, apoi porneam camerele şi filmam,” relatează Wadlow. “Frumuseţea naturii de acolo era înspăimântătoare; nu trebuia decât s-o filmezi. Dar erau o mulţime de facilităţi tehnice moderne, cum ar fi telefoanele mobile sau dotările de birou, care ne lipseau şi totuşi a trebuit să ne descurcăm. În multe privinţe, am filmat în stilul şcolii vechi de cinematografie. Nu aveam, nici technocrane şi nici trailere. Filmările au fost rudimentare, dar imaginile, realmente încântătoare. Incredibila echipă tehnică pe care am avut-o, a scos filmul la capăt. Fără aceşti oameni n-am fi plecat de pe insulă cu imagini atât de minunate.”

Faptul că trăiam pe un vas de croazieră ne-a pus greu la încercare dacă ne gândim la provocările cele mai frecvente, de la răul de mare şi până la aglomeraţia din toate spaţiile vaporului, sau plictiseala generală care ne cuprindea uneori. Dar totul s-a terminat cu bine, datorită camaraderiei dintre actori şi echipa de filmare.

“Dacă eşti obligat să stai pe un vas în mijlocul oceanului, trebuie să te asiguri că oamenii cu care vei petrece o bună bucată de timp sunt de calitate şi amabili,” adaugă Stowell. “Suntem norocoşi pentru faptul că ne-am împrietenit imediat, am făcut excursii, am jucat cărţi şi am vâslit în caiace. M-am bucurat că mulţi dintre colegii mei sunt nişte oameni atât de drăguţi.”

Dar cea mai mare provocare a noastră era că trebuia să filmăm pe insula Fiji, remarcă Hansen, şi că veniserăm acolo să filmăm. “Trebuia să mai şi lucrăm uneori,” râde el. “Aş fi preferat să fac snorkelling sau cliff jumping sau scuba diving toată ziua, dar nu puteam. Păcat – trebuia să muncim!”

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.